Asa s-a întâmplat și cu cartea de față. Mi-o adusese mama să o citesc de mai bine de un an, însă nu m-am clintit. Am lăsat-o acolo, linistită, până i-a venit vremea. Nu o mai lungesc aiurea ( îmi cer scuze, am emoții, este prima încercare de recenzie și drept să spun, tremură inima în mine mai rau ca la o întâlnire) și vă spun că este vorba de Papillon scris de Henri Charriere.
Coperta cea urâta este asta :
Mă înțelegeți de ce am evitat-o atâta timp, nu?
Ei bine, o dată ce am hotărât să fac acest pas, toate s-au schimbat. Ca să vă faceti o idee cam cat de mult mi-a plăcut, vă spun că în cel puțin 3 nopți pe mine m-a apucat dimineața citind.
Cartea este cam voluminoasă, ediția mea are peste 570 de pagini, însă este scrisă intr-un mod lejer și nu de puține ori te ține cu sufletul la gură.
Nu vreau să-i stric farmecul spunându-vă ce se întamplă, dar nu pot să nu vă spun că Papillon este de fapt porecla protagonistului nostru, care iși poveșteste o perioadă din viață. În ce constă ea? Ei bine, în perioada interbelică, în Franța, este arestat și condamnat pe nedrept la închisoare pe viață, ca muncitor la ocnă. Ce se întamplă mai departe va trebui să aflați singurele, eu vă spun numai că Papillon al nostru e un luptător și nu își va accepta niciodată condiția.
Înainte de a încheia, vreau să vă las 2 citate care mi-au placut extrem de tare:
"Trecutul nu poate fi șters cu buretele, trebuie să mă reabilitez eu însumi, în proprii mei ochi mai intai, si-n ochii celorlalți în al doilea rând."
"Prea mult progres mecanic , o viață agitată, o societate însuflețită de un singur ideal: noi invenții, o viață tot mai lesnicioasă și mai îndestulată. Tot savurând descoperirile știintifice, așa cum lingi un șerbet, devii însetat de-un confort cât mai desavârșit și lupți fără încetare să-l obții. Toate astea ucid sufletul, mila, înțelepciunea."
Ca să am o impresie cât mai vie, am preferat să nu caut pe google mai multe informații, pe care apoi să vi le servesc pe tavă. Nu am idee dacă această carte sau autorul ei au avut parte de premii, lauri și glorie, însa cert este, că dacă există o continuare, imi doresc extrem de tare să o citesc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu